Nicolae Filimon

À vous, donc, brillantes étoiles du vice, qui avez englouti la fortune de vos maîtres et vous êtes fait édifiés sur les ruines de ceux qui vous ont empêché de dépérir dans la misère ; à vous, putréfaction et moisissure qui renversez les empires et les royaumes et en sapez les fondations ; à vous, qui avez volé quelques écus dans vos petites charges et des centaines et des milliers de louis dans les grandes, et qui, à présent que vous avez acquis des terres et des palais, couvrez vos bienfaiteurs de boue ; à vous et seulement à vous, je dédie ce médiocre et insignifiant écrit. Lisez-le scrupuleusement, messieurs et, quel que soit le nombre de forfaits qui m'auront échappé, consignez-les dans un répertoire et faites-le moi parvenir pour que je les ajoute à la deuxième édition.
(fin de la dédicace)
XXX
Vouă, dar, străluciți luceaferi ai vicielor, cari ați mâncat starea stăpânilor voștri și v-ați ridicat pe ruinele acelora ce v-au lăsat să muriți în mizerie; vouă, cari sunteți putrăjunea și mucegaiul ce sapă din temelii și răstoarnă împărățiile și domniile; vouă, cari ați furat cu zvanţul din funcțiunile cele mici și cu miile de galbeni din cele mari, iar acum, când v-ați cumpărat moșii și palate, stropiți cu noroi pe făcătorii voștri de bine; vouă și numai vouă vă dedic această slabă și neînsemnată scriere. Citiți-o cu băgare de seamă, domnii mei, și oricâte hoții îmi vor fi scăpat din vedere, însemnați-le pe un catastih și mi le trămiteţi ca să le adaog la a doua edițiune.
(finalul dedicației)

Postelnicul Andronache, crezându-se asigurat de credința amantei sale prin punerea ei sub paza lui Păturică, își petrecea acum viața în cele mai dulci plăceri ce pot să dea omului pozițiunea, aurul și amorul.
Gelozia, unicul rău ce-l frământase câtva timp, dispăruse cu totul prin bunele știri ce primea despre Duduca și mai cu seamă prin marea afecțiune și înflăcăratul amor de care ea-i da dovezi pe fiecare zi. Unica grijă ce-l preocupa era aceea de a crea norocul credinciosului său servitor, pe care-l orândui mai întâi sameș la hătmănie; dar necrezând de ajuns această răsplătire, el rugă pe Caragea de îl onoră cu rangul de sluger, pe care mai în urmă îl prefăcu în cel de pitar.