On a beaucoup écrit sur Creangă, mais il me semble que c'est Mihail Sadoveanu qui a, à juste titre et sans maladresse, dit: ”lui aussi est issu directement du peuple, Creangă, l'inimitable Creangă, vif, spirituel, sceptique, qui sourit en même temps qu'il souffre, simple en apparence et pourtant complexe comme le peuple. Creangă n'est pas un pauvre écrivain populaire, comme d'aucuns l'ont dit, mais la plus magistrale et la plus artistique des manifestations du peuple dans la littérature culte”.
Au centre de l’œuvre se trouve Nică, narrateur et personnage des récits,”un bout d'humus d'Humuleşti”, suivi dès qu'il ouvre les yeux pour la première fois et jusqu'à ce qu'il soit obligé, contraint même, de partir à Socola, pour devenir pope, selon la volonté de sa mère. Smaranda est la mère universelle et aimante, dragon protecteur qui accomplit des miracles aux yeux de l'enfant. Le lecteur est souvent pris à témoin, pour son plus grand plaisir, car fort espiègle est ce ”haras de galopins”.
Despre Creangă multe s-au scris, dar pare-mi-se că Mihail Sadoveanu pe drept spune, şi fără stângăcie: ” direct din popor iese şi Creangă, inimitabilul Creangă, vioi, spiritual, sceptic, zâmbind în suferinţă, simplu în aparenţă şi totuşi complex ca poporul. Creangă nu e un biet scriitor popular, cum au spus unii, ci cea mai măiastră şi artistică manifestare a poporului în literatura cultă ”.
În centrul operei se află Nică narator şi personaj în povestire, ” un boţ de humă din Humuleşti ”, urmărit de când a facut ochi şi până când este nevoit, constrâns chiar, să plece la Socola, să se facă popă, dupa cheful mamei. Smaranda este mama universală şi iubitoare, zmeul ocrotitor care face minuni în ochii copilului. Cititorul este luat adesea drept martor spre marea lui plăcere, căci tare poznaşă mai este ”herghelia de copii”.
Commenter  J’apprécie         124
Ion Creangă avait écrit beaucoup des souvenirs de son enfance dans un livre, nous montrant tous ses méfait avec ses amis. J'aime beaucoup ce livre parce qu'il a été écrit pour des personnes de tout âge avec un contenu de l'enseignement. Dans ce livre on peut trouver des souvenirs d'école, de son village, de sa famille (etc), et partout il y a de comédie c'est qui le fait plus intéressant. Cette livre a une grammaire facile à comprendre et a un vocabulaire avec du mot vieux (néologismes). Je conseille à tous de lire ce livre.
Commenter  J’apprécie         71
Nu ştiu alţi cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care ma ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!
[...] căci sprinţar şi înşelător este gândul omului, pe ale cărui aripi te poartă dorul necontenit şi nu te lasă în pace, până ce nu intri în mormânt!